Main Page Sitemap

Casa regala din romania





Dragostea lor a durat pân la decesul Ioanei, în 1963.
Carol hotrte fr tirea prinilor s se cstoreasc cu aceasta, prsete garnizoana din Târgu Neam i regalo gatitos recien nacidos alcala de henares deghizat în ofier rus pleac împreun cu Zizi la Odessa, unde în mare tain, la e cstoresc dup regulile ruseti, reguli opuse legilor civile româneti în materie.
B) La, Parlamentul României a hotrât transformarea României în regat.Carol I, ferdinand a avut împreun cu Principesa Maria ase copii, dintre care unul a murit la o vârst fraged. .I, Bucureti, Editura Paideia, 2013 isbn Cristescu, Sorin, Regele Carol I în rapoartele diplomatice austro-ungare, vol.Cei doi au vândut multe din bunurile furate din România i au plecat în Spania, Portugalia, Mexic, Brazilia (unde s-au cstorit la ) i apoi s-au reîntors în Portugalia, unde i-au dat obtescul sfârit în anul 1953 i, respectiv anul 1977.Pentru c acesta era minor s-a constituit Regena format din: unchiul regelui, principele Nicolae; patriarhul Miron Cristea al Bisericii Ortodoxe Române; Gheorghe Buzdugan, Preedintele Înaltei Curi de Casaie i Justiie.Se presupune c acesta din urm este tatl ultimilor doi copii (Ileana i Mircea).Pentru actul su de trdare de la primit de la alin, conductorul Partidului Comunist i al urss: titlul de Erou al Uniunii Sovietice ; ordinul Victoria; dou avioane pentru familia sa i o rent viager lunar, foarte mare, în ruble.De menionat aici sunt strânsa colaborare pe care a avut-o regina cu artiti precum George Enescu, (care-i avea propria camer atât la castelul Pele cât i la palatul Cotroceni Vasile Alecsandri i Mihai Eminescu (cu care a avut un incident: fiind invitat la palat.Domnitorul Karol Eitel FriedrichZephirinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a fost declarat, la 15 septembrie 1867, membru de onoare i protector al Societii Academice Române, care avea ca scop cultura limbii i istoriei naionale, a literelor, a tiinelor i frumoaselor arte.Regele Carol al II-lea i-a refuzat titlul de regin fostei sale soii, mama fiului su Mihai Eitel de Hohenzollern-Sigmaringen.Pe lâng condiia înrudirii, trebuie ca persoanei în cauz s îi fie acordat titlul regal de ctre eful Familiei (sau s nu-i fi pierdut, în mod expres, o calitate dobândit prin natere) i s respecte prevederile Statutului.Motivaia oficial a fost respectarea deciziei din 1921 a Regelui Ferdinand I ca Familia Regal a României i toi membrii si s poarte numele de (a) României.A fost unul dintre puinii foti efi de stat din perioada celui de-al Doilea Rzboi Mondial care au trit i în secolul XXI.Se întâmpla în 1988, pe când avea 31 de ani, i s-a cstorit cu un francez, Alain Biarneix.Regele Carol al II-lea, în timpul domniei sale, a fost poreclit Zece la sut, deoarece atâta pretindea din valoarea marilor contracte încheiate de Guvernul României cu firme din strintate i firme din.Este vorba despre ase castele (Castelul Curtea de Arge, Castelul Svârin, Castelul Bran, Castelul Mediaul Aurit, Castelul Pele, Castelul Mneti cinci palate (Palatul "Cetatea de nisip Palatul Elisabeta, Palatul din Calea Victoriei, Palatul Cotroceni, Palatul Snagov plus Cazarma din Curtea Palatului din Calea Victoriei, peste.000.Marea lui dragoste, Elena Lupescu, devenit Elena de Hohenzollern, i-a supravieuit un sfert de secol pân în 1977.Domnia regelui Ferdinand cu toate c a durat doar 13 ani, Întregitorul sau Fidelul, cum i s-a spus, a dus ara spre o nou treapt de prosperitate, România având la moartea sa 17 milioane de locuitori i o suprafa de 295.000 km ptrai.
Târziu, acesta avea s povesteasc relaia pe care a avut-o cu tatl sau.
Îns în comparaie cu firea neînduplecat i sever a unchiului su Carol, Ferdinand era stângaci, timid, ovielnic, astfel c vulcanica sa soie, englezoaica Maria, l-a influenat puternic s accepte intrarea României de partea Antantei, ca o garanie a împlinirii visului de unitate naional-statal.



Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen -A semnat în Elveia, în ziua de, împreun cu principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma, alturi de ali trdtori de Neam i ar, declaratia de la Budapesta privind anexarea Ardealului la Ungaria.


[L_RANDNUM-10-999]
Sitemap